vineri, 15 martie 2019

Nici viii nu știu cît de proști sînt. Nu e necesar să mori



Mă irită postările de pe FB în care toți ceilalți – cu excepția noastră – sînt idioți. Una din ele, cea mai cunoscută, zice cam așa: „Mortul nu știe că e mort și nici prostul că e prost”. Afirmația este, vai, în întregime falsă. Nici viii nu știu cît de proști sînt. Nu e necesar să mori. Să vă spun de ce mă irită postările de acest fel.

Eseistul Alexandru Paleologu (14 martie 1919 - 2005) a scris în mai multe rînduri (și țin să-l cred pe cuvînt) că starea naturală a omului este prostia. Așa cum, pentru înțelepții de odinioară, locul natural al păsării era cuibul, ori de cîte ori rostim o prostie, ne întoarcem la cuib...

Că ne place, ori că nu ne place, a fi om înseamnă a fi de obicei prost (rareori, isteț) și a recunoaște cu franchețe acest amănunt deloc rușinos. Nu există om rațional care să nu fi spus (și să nu fi făcut) măcar o prostie. Cea mai mare dintre toate pretinde, nici mai mult, dar nici mai puțin, că omul este finalitatea creației...

Pot da exemple de prostii benigne sau năprasnice cu nemiluita din oameni cît se poate de sprințari, îndeosebi din filosofi. Nu știu cum se face dar la filosofi prostia e mult mai vizibilă decît la oamenii obișnuiți, sare în ochi. Mă gîndesc bunăoară la Montaigne („Să nu vă căsătoriți din dragoste!”), la Schopenhauer, la Nietzsche. Nu cunosc prostie mai trufașă decît îndemnul lor – citat adesea de idioți: „Cînd te duci la femeie, nu uita biciul!”

N-am dispoziția de a scoate din bibliotecă cugetările lui Schopenhauer (oricum, am mai citat din ele pe blog), deși cartea lui, Aforisme asupra înțelepciunii în viață, este un ciudat amestec de bun simț și prostie. Nu de aici voi transcrie un fragment.

Descopăr acum, răsfoind volumul lui Janik și Toulmin despre Viena lui Wittgenstein, că filosoful austriac (1889 - 1951) a avut o opinie similară cu privire la firea omnească. Iată ce spune Wittgenstein despre un amic: „Ceea ce mă îngrijorează la el este veșnica lui inteligență. Omul ăsta nu mi se pare normal...”.

Și tot Wittgenstein: „Pentru filosof, în văile prostiei crește, totuși, mai multă iarbă decît pe înălțimile sterpe ale deșteptăciunii”.


P. S. În imagine, o miniatură din Codex Manesse (c. 1304 - 1340), înfățișînd un magistru foarte deștept cu nuiaua în mînă: „Schulmeister von Eßlingen”.

3 comentarii:

Gabriel Deliu spunea...

Afirmația citată este corectă.
Dpdv logic, faptul că viii știu sau nu știu că sunt proști nu invalidează adevărul celorlalte. Acelea sunt subcategorii.
Încă o observație. Aș spune că există două feluri de prostie: pe de o parte, starea naturală, așa cum zicea Paleologu și, pe de alta, prostia malignă, agresivă, care se ignoră. Aceasta din urmă, este, cred, prostia "adevărată".
Eu sunt prost!

Valeriu Gherghel spunea...


De acord cu ideea că se cuvine să detestăm (și să ne ferim de) prostia malignă. Nu sînt de acord cu restul :)

Once upon a Reading spunea...

Ha, ha, eu nu știam de Paleologu, dar de cînd eram studentă îl citam (în apărarea mea desigur :D) pe Manolescu care spunea și el într-un articol al cărui titlu l-am uitat că în marea majoritate a timpului sîntem proști, cum ar veni inteligența presupune efort, nu-i spontană. Aprob pozitiv, ca una care n-a reușit să fie spontană jamais și-n veci! :D