marți, 16 decembrie 2014

Wufnik cel olog în stepa tătarilor


Alberto Manguel, Jurnal de lectură: Un Don Juan al cărților, traducere de Ioana Ieronim, București: Baroque Books & Arts, 2012, 220p.


Dacă există nefericiți care (ca și mine) au cumpărat Jurnalul de lectură al lui Alberto Manguel, îi rog să facă următoarele corecturi facultative.

1. Să elimine pronumele personal ”eu” din propozițiile:

- ”Eu nu pot să sufăr glosarele” (p.49).

- ”Eu întotdeauna notez pe cărți” (p.64).

- ”Cititor fiind, eu urmăresc neglijent povestea orînduită cu grijă” (p.103).

Traducătoarea a uitat că în limba română, spre deosebire de engleză, prezența pronumelui ”eu” este de prisos (ori iritantă, fiindcă dă impresia de trufie). Toată lumea înțelege despre cine este vorba.

2. Să schimbe din masculin în feminin sexul unui anume autor japonez cu numele Murasaki Shikibu de la p.175. O doamnă și nu un domn a redactat, la începutul secolului XI, Povestea lui Genji. Nu avem încă, în românește, o versiune a acestui important și impozant (o mie de pagini) roman.

3. Să modifice următoarele titluri de cărți:

- Cartea pernei de Sei Shônagon (p.174 passim) în Însemnări de căpătîi, așa cum s-a impus deja, chiar dacă și primul titlu este posibil.

- Stepa tătarilor de Dino Buzzati (p.160) în Deșertul tătarilor.

4. Să preschimbe enunțul ”Don Quijote ca Wufnik Olog” (p.146) în ceva de felul ”Don Quijote ca unul dintre drepți” sau ”Don Quijote ca unul dintre cei 36 de drepți”. Sintagma Lamed Wufniks, care s-a impus în engleză, se referă la o legendă din Talmud, răspîndită de cercurile hasidice. Legenda pretinde că există în fiecare moment 36 de oameni drepți. Dacă unul singur ar lipsi, universul s-ar prăbuși în neant. Nici unul dintre drepți nu este olog. În ebraică ei sînt numiți fie ”Tzadikim Nistarim”, fie ”Lamed Vav Tzadikim”.

Jurnalul de lectură al lui Alberto Manguel este scris în mare grabă, plin de truisme, și tot în mare grabă a fost tradus. Redactorul de carte nu și-a făcut datoria. În original, titlul jurnalului sună astfel: A Reading Diary. A Passionate Reader's Reflections on a Year of Books.

P. S. În imagine: portretul unui scrib medieval (Jean Miélot).

2 comentarii:

George Sipos spunea...

Multumiri pentru avizul asupra traducerii. Pacat ca o astfel de carte a apucat sa fie tradusa atat de prost. Dar nu e singura si nu va fi nici ultima din Romania lucrului (inca) prost facut. O singura remarca, apropos de Genji monogatari, romanul japonez de secol 11 al lui Murasaki Shikibu: avem in romaneste un volum de fragmente (Genji: roman), semnat Doamna Murasaki si tradus (din franceza) de Henriette Yvonne Stahl (Editura pentru Literatura Universala, Bucuresti, 1969). Desi e o munca titanica, sper sa avem cat de curand si o traducere completa a intregului roman, direct din limba japoneza.

Valeriu Gherghel spunea...

Multumesc pentru aprecieri. Stiam ca s-a tradus o parte din Povestea lui Genji. Din păcate, nu am vazut această traducere (dupa o versiune franceza, se pare).