sâmbătă, 6 septembrie 2014

De ce e mai bine să ne oprim la 5


Consider că este suspect (și dăunător) să citești de mai mult de cinci ori o carte (fie ea și Lumină de August de Faulkner), fiindcă nu-mi plac / detest / abhor: rutina (este semnul luminos al senilității), fetișismul de orice fel (este un fetișism să citești de peste 50 de ori Craii de Curtea-Veche, un entuziasm pueril), lipsa de elasticitate a minții, bătrînețea (numai cînd o pomenesc, mă ia cu frig), lipsa de curiozitate, refuzul noului (cum mi-ar sta să nu fi citit, recent, Zâtul de Tatiana Tolstaia, Teatrul lui Sabbath de Philip Roth, doar pentru că aș fi recitit - pentru a douăzecea oară - Doamna Bovary sau Război și pace?), monotonia, tendința de a sacraliza un autor (un titlu, o scriere), paseismul, ideile fixe, obsesiile, lenea, moartea...

Cunosc o sumedenie de critici literari, de eseiști, de literatori, care după o anume vîrstă n-au mai vrut să citească și să priceapă literatura cu care erau concomitenți. Îmi amintesc chiar acum cazul lui Șerban Cioculescu, al cărui gust poetic se oprise la Arghezi, scrisese o introducere vestită la poezia lui Argezi (făcuse efortul să-l înțeleagă), dar refuza cu încăpățînare să-i citească pe Nichita Stanescu, pe Mihai Ursachi, pe Mircea Ivănescu etc. Nu spunea că nu-i mai pricepe, sau că nu-i gustă, susținea pur și simplu că, după Blaga, Bacovia, Barbu, Arghezi, poezia decăzuse. Era, îmi pare, o reacție de om obosit, care-și acceptă cu bucurie bătrînețea.

Nu-i iubesc deloc pe scriitorii celebri, care declară cu emfază că nu-și citesc contemporanii. Am întîlnit această afirmație și la Faulkner (care citea în fiecare an Don Quijote, dar nu voia să audă de Hermann Hesse, de pildă, și ignora întreaga literatură interbelică, al cărei părtaș izolat era), și la Borges (cazul lui Borges e unul special, totuși). Lui William Faulkner, de altfel, bibliofob înveterat, i-ar fi prins oricum mai bine să bea mai puțin și să citească mai mult. Disprețul unui scriitor față de lectură mi-l face profund antipatic.

6 comentarii:

heraasku spunea...

cred eu ca nu e grav totusi sa citesti ca un obsedat. ma gandesc ca mecanismul/ taina cititului, a ascultatului, a privitului unei opere sta in omul ce citeste, asculta, priveste si nu in cel ce-l priveste, asculta pe cel ce-a privit, a ascultat, a citit :). decat daca-l privesteca pe o opera pe cel ce-a privit, a ascultat, a citit.
in fond, spune Soljenitin, slab e omul. dar e si puternic in slabiciunea lui, zice Pavel.

Valeriu Gherghel spunea...

Eu nu spun nicăieri că nu e voie / că nu e bine să recitesti. Doamne fereste! Cum să nu? E chiar recomandat să recitesti o carte. Singurul lucru pe care il subliniez e acela că și recitirirle trebuie să aibă o măsură. Nimic mai mult :)

stefan s. spunea...

Vine o vreme, așa se zice, când a reciti înseamnă... a retrăi! Dar așa să fie, cum bine ziceți dvs, cu măsură...

Gabriel Deliu spunea...

Mi se pare in neregula sa spui: am citit cartea asta de 11,253 de ori. Ce sens are sa stii ce cate ori? esti contabil?
Cred ca limitarile personale, ce si de cate ori, chiar trebuie sa fie personale. Masura e omul. Sau invers, ma rog. Unii raman intr-un blocaj la lecturi. Altii in alte blocaje "existentiale". Sa nu le judecam daca nu sunt ilegale.
Diversitatea e frumoasa si pentru ca sunt unii care se blocheaza intr-o carte, intr-o teorie, intr-o teorema nerezolvata, intr-o iubire.

Gabriel Deliu, Rm. Valcea

if spunea...

Spunea I.D.Sirbu intr-o scrisoare ca "dupa 40 (50?) de ani traiesti doar din 'zestre'"...se referea, desigur, la relatiile cu Femeia din viata dar o paralela cu relatia cu Cartea ramine valabila...ambele activeaza cam aceeasi hormoni. Asta nu te face nici misogin nici bibliofob...sigur ca glumesc.

Valeriu Gherghel spunea...

Fireste că a tine contabilitatea lecturilor nu este ceva laudabil. Citesti de plăcere, ca sa inveti si sa traiesti ceva, nu ca sa mai bifezi in catastif o carte in plus.

Inca doi scriitori romani care spun ca de la o varsta incolo s-au hotarat doar să recitească: Emil Brumaru și Livius Ciocarlie. Două nume prestigioase. Este opinia lor și trebuie să o luam ca atare.

Va mulțumesc pentru comentarii.