joi, 12 iunie 2014

Cranii reci și capete înfierbîntate


Un nesăbuit aruncă o piatră într-un iaz și o sută de înțelepți se muncesc în zadar s-o recupereze. Dacă ar fi un diamant uriaș, poate că ar merita efortul. Dar proverbul nu se referă la un diamant, ci la o piatră oarecare.

O atare înțelepciune l-a îndemnat, probabil, pe jurnalistul și blogger-ul Mathieu de Taillac să publice în Le Figaro din 30 aprilie 2014 un articol nervos, sub titlul Les folles recherches du squelette de Cervantès.

Spaniolii caută, așadar, scheletul lui Cervantes. La noi, istoricii au căutat, nu de mult, scheletul lui Negru Vodă pentru a-i determina ADN-ul și proveniența etnică. A fost român? A fost cuman? A fost peceneg? Nimeni nu va ști niciodată. Iar folosul acestei științe este egal cu zero. Românii au aflat un lucru precis: Negru Vodă de la Curtea-de-Argeș nu este adevăratul Negru Vodă. Spaniolii vor acum capul lui Cervantes. Noi am vrut capul domnitorului Negru Vodă. Nu-mi dau seama cine este mai nesăbuit.

Se știe că Miguel de Cervantes a murit în aprilie 1616 și a fost îngropat într-o biserică din Madrid în data de 23. Tot în 23 aprilie 1616, după calendarul iulian, a murit Shakespeare. Cervantes a cerut ca nici un semn să nu-i marcheze mormîntul. E greu de spus cum se vor descurca spaniolii. De unde vor scoate ADN-ul lui Cervantes? În ce chip îl vor recunoaște?

Fie vorba între noi, nici francezii lui Mathieu de Taillac nu au fost mai breji. Se cunoaște povestea craniului cartesian. René Descartes a murit în 11 februarie 1650 în Suedia. Nu peste multă vreme, un smintit i-a furat craniul. Țeasta lui Descartes a circulat de la un colecționar la altul și a fost cumpărată de un chimist francez abia la începutul secolului al XIX-lea. Craniul a fost expus mai întîi la Muzeul de Anatomie Comparată și de Paleontologie și apoi la Muzeul Omului din Paris. Unde se găsește și acum, dacă nu a fost vîndut între timp, la Christie's, unui miliardar rus.

Să nu uit. Povestea nefericitei grecoaice Calypso o știm de la C. Negruzzi. Craniul frumoasei femei se mai găsește în osuarul de la Mănăstirea Neamț. Nu-l ratați...

Fiecare popor cu țeasta lui...

P. S. Cornelis Norbertus Gysbrechts (sec. XVII), Vanité.

Un comentariu:

heraasku spunea...

pai... nici Stefan cel Mare n-a fost roman. nici nu cred ca stia ce e aia, roman. Negru Voda e o poveste si povestile se spun frumos sau urat. Istoria este o poveste (lumea uita asta) care poate fi spusa frumos sau urat. Alba-ca-Zapada e o poveste care este spusa si frumos si urat si pornografic. Pe cine lasi sa-ti spuna povestea??? Eu i-am spus baiatului meu sa aiba incredere doar in cine-l iubeste. Asa cred si eu, sa lasam doar pe cel ce ne iubeste sa ne spuna povestea. Pentru ca, banuiesc, obiectivitatea nu exista. Exista doar, zicea Tutea, solutii de interval.
Cervantes? mai bine-l citesti decat sa-l mirosi. esti mare regizor? fa filme si nu te mai arata la TV. esti mare sportiv, pictor? joaca, picteaza... si taci. daca erai mare gurist aveai justificare sa palavragesti. Cervantes stia ca el e ce scrie, nu oasele lui pline de pamant.