luni, 13 mai 2013

Sepia


Rog cititoarele să nu ia în seamă aceste insulte metafizice. Este un fapt arhicunoscut: filosofii nu se pricep la femei, în măsura în care se pricep la idei. Prin definiție (și structură), ei nu au acces la strașnicul mister feminin...

Prima opinie aparține, firește, lui Arthur Schopenhauer (1788 - 1860). Citiți și savurați: ”leul are ghearele și dinții, elefantul - colții, taurul - coarnele, iar sepia, pentru a-și ucide dușmanul sau a-l alunga, dă drumul cernelii și tulbură apa: iată adevăratul analog al femeii. Ca și sepia, ea se învăluie în disimulare ca într-un nor, și se simte [acolo] la largul ei” (***, Convorbiri cu Schopenhauer, traducere de Ana Florescu, Iași: Polirom, 1998, p.35).

P. S. În imagine: Alessandro di Mariano di Vanni Filipepi sau Sandro Botticelli (c. 1445 – May 17, 1510): Madonna del Magnificat (1481).

3 comentarii:

Laura C. spunea...

Asta numesc eu supraapreciere!

Valeriu Gherghel spunea...

A femeii sau a filosofului? :)

Laura C. spunea...

A femeii.