miercuri, 15 mai 2013

Faceți (din) dragoste (un lux)


Dacă nu știați ce este iubirea, iată răspunsul savuros al lui Arthur Schopenhauer (1788 - 1860). Voi cita din Convorbiri cu Schopenhauer, traducere de Ana Florescu, Iași: Polirom, 1998, p.82:

”Iubirea este răul. Această tulburare care vă vrăjește, această seriozitate, liniște, nu-s decît o mașinație a geniului speciei.

Adolescentul, gata să moară pentru cea pe care o iubește, în a cărui privire mîndră strălucesc scînteile generozității, și fecioara, a cărei grație asemenea aurorei îi face pe bătrîni să țîrîie între ei ca niște greieri și-i îngenunchiază pe toți cei ce poartă o inimă de bărbat, nu sînt altceva decît două mașini [două automate, n. m. V. G.] în mîinile acestui spirit ingenios.

Acesta n-are decît un gînd, un gînd pozitiv și fără poezie, perpetuarea neamului omenesc. Admirați, dacă vreți, procedeele sale; dar nu uitați că el nu se gîndește decît să umple golurile, să repare breșele, să mențină echilibrul între provizii și risipă, să aibă mereu din plin populat grajdul de unde durerea și moartea își vor alege victimele.

Faceți din dragoste un lux și un mod de a petrece timpul, și tratați-o ca un artist. Geniul speciei este doar un industriaș care nu urmărește decît producția”.

Acesta este citatul. Nu voi face acum decît două observații. Prima: Arthur Schopenhauer reduce erosul la sexualitate. Nu-i cel mai mare păcat. L-au comis și alți gînditori (teologi, filosofi, fenomenologi, pozitiviști).

A doua observație: dacă omul / amantul este doar un automat (sau o marionetă) în mîinile geniului orb al speciei, nu putem explica mulțumitor două lucruri mărunte. Și anume: preferința unui individ pentru altul (afinitatea dintre ei) și fidelitatea lor (fidelitatea Penelopei pentru Ulysse, a lui Ulysse pentru Penelopa).

7 comentarii:

Moraru Ioana spunea...

Un anumit raspuns care ar putea fi dat de Scopenhauer si care se desprinde din Metafizica sexelor din Lumea ca vointa si reprezentare, vol. 2 ar putea fi ca si preferintele acestea pentru o alta persoana, cu excluderea celorlalte sunt tot o stratagema a naturii, un interes al speciei care sub iluzia subiectivitatii alegerilor noastre ascunde unicul scop valabil, cel al vointei de a trai. Specia decide apriori care e jumatatea cea mai potrivita a noastra si ne reuneste cu ea pentru a se conserva in modul cel mai bun cu putinta. :)

Valeriu Gherghel spunea...

Banuiam eu ca batranul filosof nu a pierdut din vedere aceste amanunte: afinitatea dintre x si y si fidelitatea lui x fața de y (si a lui y față de x). Există o ratiune de ordin biologic si chimic si pentru amanuntele numite mai sus :))

Moraru Ioana spunea...

Cu singura deosebire ca la Schopenhauer ratiunile sunt mai mult de ordin metafizic, decat biologic :)P.S. Capitolul se numea Metafizica iubirii intre sexe (e o diferenta!)

Valeriu Gherghel spunea...

Este :))

Ioana spunea...

Preferinta pentru un anumit individ si fidelitatea apar la multe alte specii, nu doar la om. Totul serveste asigurarii unui maxim de sanse progeniturii.
K. Lorenz si Irenäus Eibl-Eibesfeldt au explicat-o convingator.....

Valeriu Gherghel spunea...

Ma refer la fidelitatea iubitoare, nu la fidelitatea vanatului față de vanator :))

Ioana spunea...

Tot la fidelitatea iubitoare se referea si ei...:)