luni, 15 aprilie 2013

Nu va rugați...


În data de 7 martie 1277, episcopul Parisului, Etienne Tempier, condamnă solemn 219 teze. El nu indică sursa acestor propoziții eretice. Numește o singură carte, tratatul lui Andreas Capellanus, De amore. Dar enunțurile stigmatizate nu provin numai din De amore.

Una dintre propozițiile condamnate începe astfel: ”Quod non est orandum”. Această propoziție introduce următoarea teorie. Rugăciunea este în contradicție cu natura lui Dumnezeu. Teologii spun, pe bună dreptate, că Dumnezeu este impasibil. Ca atare, orațiunea este un gest absurd. Mai mult:  inutil. Oricum, Dumnezeu nu rămîne indiferent, neutru, ”închis” în el însuși. Fiind abundență și permanentă dăruire de sine, el se oferă în mod egal tuturor creaturilor sale. Fără excepție. Dumnezeu nu poate da mai mult ori mai puțin decît dă. Este lipsit de sens să i se solicite fericirea, întrucît fericirea individului nu depinde de el (ci de omul însuși). Prin urmare, este zadarnic să-i ceri ceea ce nu poate să dea.

Rugăciunea este încercarea ignorantului (a lui insipiens) de a stabili o relație cu Dumnezeu, care, prin însăși definiția lui, se sustrage oricărei relații. În concluzie, Dumnezeu nu se cuvine a fi rugat, ci slăvit de către muritori...

P. S. Imaginea reproduce Ancient of Days de William Blake.

4 comentarii:

heraasku spunea...

cred ca e " Prin urmare, este zadarnic să-i ceri ceea ce nu poate să nu dea". sau cum?

Valeriu Gherghel spunea...

Cred ca nu. Dumnezeu Nu poate da. Este inca unul din paradoxurile omnipotentei divine. Nu poate da ceea ce NUMAI omul poate obtine (de unul singur)...

heraasku spunea...

interesant e ca e corect in mbele cazuri. Domnul nu da ci se daruieste adica nu poate sa nu se daruiasca deci e inutil sa-i ceri. ma rog, s-ar putea ca noi sa trebuiasca sa-i cerem sa aflam cum se foloseste ceea ce ne este daruit (daca nu sunt prea innodat in gandire) caci nu putem folosi chiar totul, n-avem timp.
ma gandesc, cu greu zic, ca sunt oameni bolnavi care se roaga pentru sanatate (desi sanatosi n-au facut mare lucru) desi s-ar putea ruga sa afle cum sa se foloseasca de starea bolnava in care sunt. mai ales incurabilii: nu stiu poate sunt usuratic, oricum nu spun asta unui bolnav

Valeriu Gherghel spunea...

Ar fi, bineinteles, o cruzime sa-i spuneti asa ceva unui bolnav...