marți, 1 ianuarie 2013

Zen


Am citit de curînd într-o antologie nemțească un koan. Desigur, ca orice koan, textul cuprinde un dialog între un magistru și un învățăcel. Koanul este o incoerență menită să trezească înțelegerea. Transcriu acest koan mai jos. Așadar:

”- Ce este calea?
- Se așterne în fața ochilor tăi.
- Atunci eu de ce nu o pot vedea?
- Fiindcă te gîndești la eul tău.
- Dar tu o poți vedea?
- Atîta vreme cît ai nevoie de vorbe ca 'eu', 'tu' și rostești propoziții de felul 'Tu vezi', 'Eu nu văd', nu o poți vedea.
- Dar cînd nu vor mai fi 'eu' și 'tu', va putea fi văzută?
- Cînd nu vor mai fi 'eu' și 'tu', atunci cine s-o mai vadă?”.

Niciun comentariu: