miercuri, 28 noiembrie 2012

Kant la Gaudeamus



Cînd am vorbit despre Breviarul sceptic, la recentul Tîrg de carte de la București, în 25 noiembrie, mi-am amintit impresia cu totul negativă pe care o avea Immanuel Kant cu privire la tîrgurile de orice fel. Pe vremea lui, firește, nu existau tîrguri de cărți (numai de cărți), dar la iarmaroc (Jahrmarkt) se vindeau alături de măgari, furci, cai, vopsele, cizme, muschete, lemn de foc, rochii, alimente, bomboane, se vindeau, zic, și cărți. Multe cărți. Mai multe decît și-ar fi dorit Kant însuși. Ca și Seneca, în Antichitate, Immanuel Kant detesta cărțile în exces (ori excesul de cărți). Amîndoi filosofii i-au sfătuit pe iubitorii de cărți să aleagă doar cîteva din mulțimea ”otrăvitoare” (este chiar termenul lui Kant) a tipăriturilor și să le citească la modul reflexiv. Nu trebuie să ne lăudăm, deci, cu posesia unor biblioteci vaste, ci cu lectura meditativă a cărților fundamentale. Care vor fi fiind acelea, rămîne o întrebare la care voi încerca abia mîine un răspuns...

În imagine: Pierre-Auguste Renoir, Claude Monet ou le liseur.

2 comentarii:

Gabriel spunea...

Aşteptăm lista cărţilor care trebuie să fie citite !!!

Valeriu Gherghel spunea...

Nu m-am gandit niciodata la o lista. Mai intai trebuie sa spunem ce inseamna o ”carte fundamentala” :))