duminică, 14 octombrie 2012

Așchiile pietrei


Multă vreme, principiul exegetic al cărturarilor rabbini a fost, negreşit, următorul: “Un verset poate primi tot atîtea explicaţii [divergente] precît aşchiile [care se desprind] dintr-o piatră lovită cu ciocanul” (Sanhedrin 31a). S-a dedus din acest principiu caracterul eminamente arbitrar al interpretărilor iudaice (Ellis, 1957; cf. şi Stern, 1988: 135). Afirmaţia lui E. Earle Ellis mi se pare, totuşi, un abuz interpretativ. Principiul sugerează, în opinia mea, multiplicitatea nesfîrșită a semnificaţiilor oricărui verset din  Biblie. Și, pe cale de consecinţă, indefinita “deschidere” a textului ori chiar “indeterminarea” lui. 

Referinţe:
Ellis, E. Earle, Paul’s Use of the Old Testament, Edinburgh: Oliver & Boyd, 1957; repr. Grand Rapids: Eerdmans 1981.
Stern, David, “Midrash and Indeterminacy”, Critical Inquiry 15: 1 (1988) 132-161.

În imagine: Rembrandt: Old Rabbi

2 comentarii:

adrian spunea...

Comparatia poate fi apropiata si de sensul expresiei "a despica firul in patru". E cazul exegetului care invaluieste textul intr-o pletora de intelesuri, ori il fac sa dispara in spatele unor interpretari stufoase.

Valeriu Gherghel spunea...

Exact. Nu ma gandisem la despicarea firului in 4, 6, 8, 9, 99, dar apropierea e buna.