vineri, 30 septembrie 2011

Swift, Kant și moda rezumatelor


Foarte puțini savanți hermeneuți au observat că orice rezumat e, de fapt, o interpretare. Pentru a rezuma romanul Anna Karenina al lui Lev Nikolaevici Tolstoi trebuie, mai întîi, să-l interpretezi. Despre ce vorbește la urma urmelor acest roman? Despre nechibzuința unei femei? Despre o societatea puritană, care nu admite că, adeseori, căsătoriile sînt un eșec? Despre ideea că pînă și într-o căsătorie trebuie să respecți castitatea (idee foarte dragă lui Tolstoi, care a compus Sonata Kreutzer tocmai pornind de la ea)? Sau despre toate acestea la un loc?

Putem rezuma, prin urmare, romanul Anna Karenina în fel și chip. Numai rezumatul să fie concis. Depinde așadar cum îl interpretăm...

Jonathan Swift a satirizat moda rezumatelor (și a compendiilor). El a spus, într-o scriere cunoscută, A Tale of a Tub, că rezumatele nu sînt de nici un folos și că e mai bine să citești cîteva cărți în întregime decît o mie de rezumate. Rezumatul ne face leneși. În loc să străbatem întreaga carte, ne mulțumim cu ideile principale. Kant împărtășea aceeași convingere. Trebuie să alegem o mînă de cărți, dar să le citim cu metodă, temeinic. Cu toată împotrivirea lui Kant, cu tot sarcasmul lui Swift, rezumatul e întotdeauna util, fie și pentru motivul că nu putem citi totul, fie și pentru motivul că rezumatul e decisiv în cursul școlii. Uneori, trebuie să ne mulțumim cu un simplu rezumat la Anna Karenina... 


2 comentarii:

Cristian Adrian Butusina spunea...

Buna ziua domnule Valeriu!

Cu tot respectul meu pentru dumneavoastra, care este enorm, imi permit sa va pun totusi o intrebare: "oare o "carte" nu este si ea la rindul sau un "rezumat"? Care sa fie oare acea "instanta" suprema care sa stabileasca daca la o carte autorul mai pute adauga sau scoate cite ceva din continut.

Pe urma, insasi "autorul" isi citeste propria-i opera cu alti ochi in timp. Nu vi s-a intimplat?

Orice "rezumat" al oricarei "opere", oricit de "legat" ar fi de aceasta, oricit de mult s-ar "referi" la aceasta, nu este in realitate decit o "alta opera". Mai mult sau mai putin "reusita" dar si asta cu "reusitul" este dicutabila. "Reusita" mai mult "pentru cine?" decit "fata de ce?"

Cu deosebit respect

Cristian Adrian Butusina

Valeriu Gherghel spunea...

Ba da. Ba da. Ba da. Mi s-a intamplat de multe ori. De cate ori citesc o carte (o recitesc) mi se pare ca gasesc o semnificatie noua.

Cartea insasi e un rezumat (vai, cate nu i-au trecut prin cap autorului, dar a transcris doar o parte neinsemnata a acestor ganduri!).

Aveti dreptate. Multumesc.