sâmbătă, 9 aprilie 2011

Repetiţia


Mulţi cititori admiră stilul lui Friedrich Nietzsche (1844-1900). În schimb, cititorii care consideră că un text filosofic trebuie să fie auster ca paginile lui Immanuel Kant, din Critica raţiunii pure (1781), resping acest stil prea adjectival, prea pătimaş. Constantin Noica a fost printre cei din urmă: nu l-a admirat pe filosof şi a considerat că mesajul lui Nietzsche este precar.

În Ecce homo, Friedrich Nietzsche a răspuns la o întrebare pe care o cred, totuşi, ironică. Întrebarea sună precum urmează: De ce scriu cărţi atît de bune? Să ne amintim că, în timpul vieţii sale lucide, deși a scris multe cărți bune, Nietzsche nu a avut foarte mulţi cititori. Simpatizanţii şi fanaticii lui au venit abia în secolul XX. În ceea ce mă priveşte nu găsesc că stilul lui Friedrich Nietzsche e întotdeauna pregnant. Proza lui e prea lirică, îndeosebi în unele capitole din Aşa grăit-a Zarathustra: Also sprach Zarathustra. Sigur, e o chestiune de gust literar. Judecăţile de gust nu se discută, fiindcă nici nu pot fi justificate suficient. Cu toate acestea, uneori, proza lui Friedrich Nietzsche devine interesantă. Voi cita un pasaj care mi-a plăcut dintotdeauna. Face parte din Aşa grăit-a Zarathustra, partea a treia, secţiunea intitulată “Convalescentul”.

Să citim ce spun animalele despre protagonist: "tu eşti învăţătorul eternei reîntoarceri – aceasta e acum destinul tău! Vezi tu, noi ştim ce propovăduieşti: că toate lucrurile se întorc în veci şi noi cu ele, că noi am revenit mereu dintru eternitate, iar lucrurile-aidoma. Tu înveţi: există-un mare An al Devenirii. An monstruos de mare, care se-ntoarce din vecie, asemenea unei clepsidre…”.

Dar sînt oare oare posibile repetiţia, revenirea, timpul ciclic, veşnica existenţă tautologică? Iată o întrebare la care au încercat să răspundă, fără succes, mulţi filosofi [V. G].

În imagine: Edward Burne-Jones, The Wheel of Fortune (1875-1883)

2 comentarii:

rux ces spunea...

de corectat numele lui Noica (altfel efectul este hilar)!

Valeriu Gherghel spunea...

Bine, Ruxandra, ca nu a iesit mai rau:)