duminică, 16 ianuarie 2011

Briciul lui Ockham şi barba lui Platon


Principiul simpli(ci)tăţii (sau al parcimoniei sau al eliminării ipotezelor adiţionale) este atribuit filosofului medieval William Ockham. Acest principiu fost dublat de un principiu al plenitudinii (sau risipei), formulat de Walter Chatton: “Dacă trei entităţi [obiecte, lucruri] nu sînt suficiente pentru a verifica o propoziţie afirmativă despre [anumite] lucruri, trebuie adăugată o a patra şi aşa mai departe” [136].

Cu toate acestea, Dieter Gernert crede că simplicitatea nu e întotdeauna un criteriu productiv. Ea nu ne poate ajuta, de cele mai multe ori, să alegem între două explicaţii concurente (explicaţiile se referă, desigur, la aceleaşi fapte empirice). Pe temeiul simplităţii, continuă Gernert ar trebui să preferăm orbitele circulare propuse de Copernic, elipselor lui Kepler. Din acest exemplu, putem deduce că simplitatea şi precizia sînt, uneori, exigenţe contradictorii. Dar oamenii de ştiinţă au optat pentru elipse. Întrebare pentru acelaşi Gernert: de ce un cerc ar fi mai simplu decît o elipsă? [138].

Walach and Schmidt (2005) au propus un complement al “briciului” lui Ockham şi anume “Plato’s lifeboat” [cf. Walach, H. & Schmidt, S., “Repairing Plato’s Life Boat with Ockham Razor”, Journal of Consciousness Studies, 12: 2 (2005), 52-70].

Pentru a redacta acestă notă sumară am folosit articolul lui Dieter Gernert, “Ockham’s Razor and Its Improper Use”, Journal of Scientific Exploration, 21: 1 (2007): 135-140. Trimit, de asemenea, pe curioşi la studiul lui Armand Maurer, “Ockham Razor and Chatton’s Anti-razor”, Medieval Studies, 46 (1984), 463-475.

N. A. Un tablou de Steven Kenny (n.1962), Birdcage.

Niciun comentariu: