miercuri, 22 septembrie 2010

Suntem liberi?


Una dintre problemele centrale ale filosofiei dintotdeauna e problema determinismului și libertății. Există un destin care guvernează (toate) evenimentele, toate întâmplările, există o providență care ne-a programat pașii, viața, sau suntem pur și simplu liberi? Voi arăta că Popper ia partea libertății.
Astăzi reciteam un text-interviu cu Karl Raimund Popper (1902-1994); și recitindu-l mi-am adus aminte de o obsesie aproape universală (deci și a mea, deci a oricăruia dintre noi!!!), care spune ca nimic nu vine din întâmplare, ci totul vine dintr-un soi de necesitate, iar necesitatea e dictată de o Instanță abstractă, pe care am putea-o desemna drept Providență sau Pronie sau Dumnezeu.

Popper crede însă că într-un univers "deschis" (ca al nostru) nu se poate argumenta pozitiv vreun determinism strict și că, în temeiul acestui adevăr, omul este liber. Citez: "...toate argumentele în favoarea determinismului pot fi invalidate... Argumentele în favoarea determinismului sunt numeroase, dar ele pot fi în întregime invalidate. Nu spun că acest fapt confirmă determinismul. Dar, cel puțin, ne permite să refuzăm apăsarea argumentelor deterministe, care ne fac sa acceptăm că libertatea este o pură închipuire, în momentul în care bunul simț ne spune că suntem liberi. Da, suntem liberi...".

Dincolo însă de citatul din Popper, suntem cu adevărat liberi?

V. G.

N. A. O imagine cunoscută care-l înfățișează pe Dumnezeu în postura unui geometru care calculează și măsoară.

4 comentarii:

ioana spunea...

Cred ca problema libertatii nu e una de argumentare deoarece fiecarei teze in favoarea liberului arbitru i se poate opune o contra/anti-teza;iar astfel se ajunge la aporii sau antinomii ale ratiunii care avand justificari si invalidari de ambele parti, esueaza in neintelegere sau scepticism.Problema libertatii e una de fapt si nu cunoaste rezolvari dialectice;si nici nu accepta judecati ultime,universale,afirmative sau negative tocmai pentru ca priveste o realitate mult prea cuprinzatoare si aspecte mult prea diverse.Despre ea se poate vorbi cu certitudinea unei solutii matematice doar din anumite unghiuri si cu o unitate de masura variabila.In ciuda oricarui discurs filosofic, problema libertatii ramane una de credinta si de alegere efectiva;nu ne INTREBAM daca pasii ne-au fost programati, ci ne COMPORTAM ca si cum pasii ne-au fost sau nu programati.

Valeriu Gherghel spunea...

As observa doar: faptul ca toate argumentele in favoarea determinismului pot fi invalidate, falsifiate, nu valideaza, la randu-i, nici un argument in faboarea libertatii.

stefanik spunea...

Dacă am fost programați înseamnă că avem un program(ceea ce e bine-cred),dacă n-am fost programați,atunci ar fi bine să ne putem face noi un program.Și de ce avem nevoie de program?Pentru că sîntem limitați de timp și e la fel ca la o construcție,are nevoie de o bază solidă pe care să se susțină.Nu-i așa?

teo spunea...

toată lumea face această greşeală, separînd libertatea de constrîngere ca şi de altele. În realitate sînt simultane.Separarea lor nu poate fi decît convenţională, mai aprofunda-ţi ideea plecînd de la simultaneitatea dumneaoastră ca formăexistenţăspirit şi a ideii de determinarenedeterminare sau libertateconstrîngere ca simultan. această teorie a simultaneităţii va apare în curînd.