marți, 27 iulie 2010

”Magicianul” rătăcitor


Cornelius Agrippa von Nettesheim, Magia naturală-Filosofia Ocultă sau Magia (Cartea I); Magia Cerească - Filosofia Ocultă (Cartea II), traducere de Maria Genescu, București: Editura Herald, 2010, 240p.

Pentru a vedea starea deloc fericită a filosofiei renascentiste, este suficient să răsfoim cele două volume prospăt traduse și publicate la editura Herald (specializată în astfel de producții). E vorba de celebra lucrare a ”magicianului” german Heinrich Cornelius Agrippa von Nettesheim (14 septembrie 1486 – 18 februarie 1535), intitulată De occulta philosophia libri tres.

Enciclopediile îl descriu pe Agrippa von Nettesheim ca pe un monstrum eruditionis, teolog, alchimist, magician, filosof, fizician, jurisconsult etc. etc. Ca aproape toți gânditorii din Renaștere, Agrippa a avut - cu premeditare - o viață agitată. Împins de o imensă curiozitate și de nerăbdarea proprie timpului său, a călătorit prin Europa: a rătăcit prin Germania, Franța, Italia. A cunoscut extremele, gloria și servitutea: în Franța a fost profesor, în alte țări a lucrat ca simplu soldat.

Biserica a văzut în lucrările sale un eretic. Pentru acest motiv, Agrippa von Nettesheim a amânat tipărirea lucrării De occulta philosophia până în preajma morții, în 1533. Aș aminti încă o lucrare redactată de gânditor: De incertitudine et vanitate scientiarum et artium, atque excellentia Verbi Dei, declamatio invectiva (Despre incertitudinea științelor și artelor și despre excelența Cuvântului lui Dumnezeu: o invectivă, 1530).

Raționamentele lui Agrippa sunt de felul următor: "Ar fi absurd ca văzduhul [cerul], aştrii şi elementele, care sunt izvor de viaţă pentru toate fiinţele particulare să fie ele însele lipsite de viaţă". Gingaș spus, gândirea sa este o ilustrare a eclectismului celui mai curat.

N. A. Imaginea reproduce o gravură lui Hans Vredemann de Vries, înfățișând laboratorul unui alchimist (1606).

Niciun comentariu: