vineri, 30 iulie 2010

Librorum multitudo


Mulţi filosofi au deplâns mulţimea în continuă creştere a cărţilor. Cel mai cunoscut dintre ei este cu siguranţă Leibniz: “cette horrible masse de livres, qui va toujours augmentant” (această oribilă mulţime de cărţi, care creşte și crește mereu). Abundenţa cărţilor nu poate aduce decât dezordine și barbarie, crede Leibniz.

Dar lamentaţia pe tema neputinţei omului de a citi toate cărţile şi de a se înstăpâni asupra lor este foarte veche. O aflăm, de exmplu, în Eclesiast (12: 12): “Încolo, fiule, ia învăţătură din aceste lucruri; dacă ai voi să faci o mulţime de cărţi, să ştii că nu ai mai isprăvi, şi multă învăţătură oboseşte trupul”.

Astăzi, lamentaţia eclesiastului a devenit mai actuală ca oricând. Soluţia a fost, poate, propusă de Seneca în a doua epistolă adresată lui Lucilius: nu trebuie să citim multe cărţi (adică extensiv), ci puţine, dar temeinic (adică intensiv). Non multa sed multum. Mulţimea cărţilor (librorum multitudo), adaugă Seneca, întunecă mintea şi toceşte atenţia.

Peste secole, Immanuel Kant va spune, într-un curs despre “enciclopedia filosofică a ştiinţelor”, că mulţimea cărţilor e o adevărată otravă, cea mai virulentă dintre otrăvuri. Mai cuminte e să citim pe îndelete şi meditativ un număr rezonabil de cărţi.

Aş recomanda, în încheierea acestei note, următorul eseu (din care o bună parte e disponibilă online:

Zaid, Gabriel, So Many Books: Reading and Publishing in an Age of Abundance, trans. Natasha Wimmer, Philadelphia: Paul Dry Books, 2003, 144p.

V. G.

N. A. Maria Helena Vieira da Silva: La bibliothèque.


4 comentarii:

ruxces spunea...

adevarul meu este ca binevenita e mai cu seama recitirea cartilor!

TipAndrei spunea...

pentru cunoaștere ai nevoie de citirea cărților, însă dacă nu vine și o revelație nu știu sigur dacă se ajunge la ceva deplin

boutiqueboem spunea...

Julio Cortazar a scris o scurtă povestioară "Sfârșitul lumii sfarsitului", referitor la asta, sau cel putin la imaginea asta de carti, de avalanșa asta de cărți, el imagina o lume încleită de cărți, acestea ar fi depozitate în oceane, doar ca la un momentdat, mările și oceanele vor fi mase văscoase, iar oamenii vor scrie între rânduri, croazierele se vor împotmoli în cărți..e genială.Apocaliptică

Valeriu Gherghel spunea...

Interesanta povestirea lui Julio Cortazar. Iar titlul e cu adevarat ingenios. Multumiri pentru comentariu...