miercuri, 10 martie 2010

Enciclopedia lui Hildegard de Bingen


Ar fi indicat, poate, să spunem câteva cuvinte despre o figură extraordinară a Evului Mediu. Mă refer la Hildegard de Bingen [1098-1179]. Hildegard a fost călugăriţă în ordinul benedictin. Pentru viziunile sale, pe care le-a consemnat într-o lucrare foarte citită, unii au numit-o prophetessa teutonica.


Dar Hildegard a fost şi o cercetătoare a istoriei naturale. A compus o lucrare medicală, Causae et curare, şi un tratat de medicină: Liber simplicis medicinae [cunoscut sub numele Physica; titlul tratatului în germană: Naturkunde].

Hildegard nu divizează / clasifică natura după regnuri: animal, vegetal, mineral. Ea împarte Physica în nouă rubrici: plante, elemente, arbori, pietre, peşti, păsări, animale, reptile, metale. În acest chip, Hildegard prezintă 230 de plante. Diviziunile ei se deosebesc de acelea ale predecesorilor. Rabanus Maurus, în De Universo şi în De rerum naturis a împărţit ierburile în flori, plante aromatice şi legume. Hildegard e mai radicală: vorbeşte doar de plante şi arbori [“ligna”].

Mai mult: Hildegard tratează în secţiunea dedicată plantelor şi despre miere, zahăr, lapte, unt, sare, oţet şi ouă. Despre “spica”, autoarea discută în capitolele 25 şi 202, despre “aloes”, în 174 şi 224. Nu e numaidecît vorba de incoerenţă. Hildegard nu are o “metodă” riguroasă. Pe deasupra, foloseşte o latină deficitară şi completează frazele cu nume din germana vremii. Care va fi fiind semnificaţia lui “Zugelnich”? Sau a lui “Psaffo” (la plante)? Ce arbori sînt numiţi prin termenii “Felbaum”, “Pruma”, “Agenbaum” sau “Sysemera”? Ea însăşi recunoaşte că se exprimă în termeni “mal équarris” (rău aleşi)..

În plus, Hildegard recurge, adeseori, şi la “lingua ignota”, care e invenţia ei. Uneori, cînd îi lipsesc termenii, construieşte perifraze întortocheate, amestec de latină şi Hoch-Deutsch: “planta sub care cresc rifelbere”, adică murele. Uneori, Hildegard numeşte planta prin virtuţile ei medicale: Herba gicht, “iarba celor bolnavi de gută”. Când nu ştie numele, descrie planta. E împinsă de o enormă curiozitate. Menţionează atît utilul cît şi inutilul: cutare iarbă “nu posedă nici o virtute”.

Compară ierburile utile cu spiritul. În schimb, sucul celor noncomestibile, “veninos şi mortifer” e asimilat dejecţiilor umane. Plantele vătămătoare cresc din “sudoarea” pămîntului, cele utile, din “umori”, iar din “sucul” ţărînei, ţîşnesc fructele şi arborii roditori. Afirmă despre ferigă că îl alungă pe diavol, îndepărtează furtunile, fulgerele şi tunetele.

Intenţia fundamentală a lui Hildegard a fost pur şi simplu de “cataloga realul”. Descrie plantele prin căldură şi răceală, prin umezeală şi uscăciune: “căldura evocă spiritul, răceala, corpul”. Uneori, compilează. Alteori, notează pure invenţii: elefantul şi unicornul preferă cu osebire “iarba paradisului”. De obicei, Hildegard se sprijină în afirmaţiile sale pe experienţă.

Nu putem vorbi de o clasificare riguroasă a plantelor: “capitolele se succed fără o ordine evidentă prin raport cu categoriile actuale”; cuprind şi “intruşi”: mierea, laptele, oţetul, ouăle. Abia dacă punem toate acestea sub titlul “produse ale naturii”, pricepem prezenţa oţetului alături de ferigă.

Hildegard prezintă tot “ceea ce deţine în sine însuşi principiul creşterii”. Totuşi, ea nu spune nimic despre: anotimpuri, moduri de reproducţie, culori sau miresme florale. Nu o interesează şi, poate, nici nu le percepe. După ce descrie nucşoara, Hildegard trece la trandafir, în capitolul 22, însă omite să precizeze că trandafirul se deosebeşte de nucşoară printr-o anume “producţie odoriferă şi colorată”.

În fond, Hildegard de Bingen a operat deja o clasificare: plante, elemente, păsări, pietre şi nu mai simte nevoia unor distincţii suplimentare…

N. A. Însoţim aceste note cu o imagine din Hortus deliciarum.

2 comentarii:

ruxces spunea...

ar merita ascultat de catre doritori CD-ul "Vision" realizat de Richard Souther, in 1994-1995, pe textele Hildegardei von Bingen, cu vocile paradisiace a doua femei (Emiliy Van Evera, Germaine Fritz)!

Valeriu Gherghel spunea...

Buna sugestie! Multumim...