luni, 1 februarie 2010

Mistificări


Am prezentat succint, în nota precedentă, farsa lui Alan Sokal. Dar Sokal nu este unicul mistificator de succes. Un savant a determinat cu maximă precizie valoarea completă a lui Pi. Altul a reuşit acelaşi lucru pentru radical din 2 (rezultat care trece, de obicei, drept iraţional).

Mai am exemple de farse reuşite. Matematicianul Michel Chasles a propus spre vânzare, prin intermediul unui falsificator, câteva scrisori perfect autentice din corespondenţa dintre Blaise Pascal şi Newton şi altele nu mai puţin autentice din corespondenţa dintre Vercingetorix şi Iulius Cezar. Chasles susţine că a existat o corespondenţă şi între Maria Magdalena şi Iisus. Ca urmare, a oferit spre vânzare câteva epistole scrise de Maria Magdalena în aramaică.

Altcineva a organizat o expoziţie în care a putut fi admirată o pânză splendidă, în stil suprarealist, realizată de aşa-zisul pictor Boronali. Pânza era în realitate efectul miraculos al unui penson legat de coada unui măgar. Boronali era, de fapt, anagrama lui Aliboron, numele măgarului în fabulele lui La Fontaine.

Un naturalist a pretins că a descoperit ordinul rhinogradelor (Rhinogradentia). Numele savantului e Gerolf Steiner şi a fost profesor în Karlsruhe. Cartea în care îşi prezenta descoperirea s-a publicat şi în franceză. Ea prezenta cu lux de amănunte modul de viaţă, obiceiurile şi habitatul rhinogradelor.

O altă mistificaţie amuzantă e din 1931. În acel îndepărtat an, fizicianul Hans Bethe (care va lua mai târziu premiul Nobel) a publicat un articol în care argumenta de ce zero absolut are valoarea de -273°C. Fireşte, numărul era cu desăvârşire arbitrar.

Până una alta, articolul mistificator publicat de Alan Sokal în revista Social Text (cu toate cele 109 note de subsol ale sale) poate fi citit la adresa următoare:

http://www.physics.nyu.edu/faculty/sokal/transgress_v2/transgress_v2_singlefile.html

P. S. Titlul acestor rânduri vine, desigur, de la un animal închipuit: unicornul trandafiriu invizibil (Invisible Pink Unicorn). Toate informaţiile din articol sunt, desigur, nişte nevinovate mistificaţii.

N. A. Imaginea e o reproducere a pânzei lui Max Ernst (1891-1976), Four Birds and Cage (1926).

Niciun comentariu: