miercuri, 13 ianuarie 2010

Confesiunea: mic examen semantic


Probabil că nu ar fi cu totul inutil să recapitulăm semnificaţiile principale ale termenului confesiune. Filologii au identificat deja trei câmpuri semantice. Urmărim în această notă observaţiile lui Éric Dubreucq.

În primul rând, termenul trimite la practica mărturisirii păcatelor. Genul penitenţial ţine de această practică străveche. În al doilea rând, există şi o mărturisire de laudă, precum în inscripţiile stelografice şi aretologice. În modernitate, genul a evoluat către inscripţia tombală. În fine, termenul confesiune se aplică în domeniul mărturisirii de credinţă.

În primul sens, verbul confiteor semnifică a face cunoscut, a vădi, a revela, a destăinui. Termenul confessor numeşte nu pe individul care primeşte mărturisirea, ci pe acela care îşi vădeşte şi atestă credinţa creştină. Pentru acest temei, episcopul Maxim a fost supranumit Mărturisitorul, ho homologètes. El păstrează neschimbată şi profesează aceeaşi credinţă, care vine din tradiţie, chiar cu preţul martirajului.

În sfârşit, cuvântul confessio semnifică în general, acţiunea de a recunoaşte, de a mărturisi, de a declara ceva. Sensul termenului merge de la mărturisirea de credinţă (în sensul strict tehnic al recitării simbolului de către cel ce a trecut prin taina botezului) la sensul mai larg al unei confesiuni care poartă asupra a tot ceea ce atinge credinţa şi ştiinţa pe care o deţine creştinul. Când declară că vrea, meditând asupra legii creştine, să-şi mărturisească ştiinţa şi lacunele, sfântul Augustin foloseşte cuvântul în acest ultim sens.

Referinţe:
Éric Dubreucq, Le coeur et l'ecriture chez saint Augustin: Enquête sur le rapport à soi dans les Confessions, Villeneuve-d'Ascq: Presses Universitaires du Septentrion, 2003, 261p.

N. A. Titlul desenului care introduce aceste însemnări e Cilinderspiegel.

Un comentariu:

Nicoleta Dabija spunea...

Asta daca ne mentinem in spatiul strict al confesiunii religioase, care poate fi considerata si primul tip de confesiune. In alte domenii, filosofic, literar, psihologic, marturisirea cunoaste alte intelesuri, are alt continut, alte functii, alt scop.