miercuri, 30 decembrie 2009

O poveste cu scribi (sau Femeia adulteră)


O carte interesantă, tradusă, din păcate, stângaci, e Răstălmăcindu-L pe Iisus. Povestea din spatele celor care au modificat Biblia şi de ce anume (Bucureşti: Editura Antet, 2007, 260 p.). Cartea aparţine savantului american Bart D. Ehrman şi a constituit la apariţie un best-seller.

Bart D. Ehrman a fost invitat la emisiuni tv pentru a-şi expune opiniile despre textul sacru, cartea lui a avut parte de recenzii elogioase (sau negative!) în principalele gazete din Statele Unite. Într-un fel, lucrarea lui Bart D. Ehrman e contribuţia ştiinţei la edificarea unui nou "Cod al lui Da Vinci". Poate la fel de scandalos! Despre ce este vorba?

Scurt spus, despre nenumăratele modificari pe care scribii (copiştii) le-au operat, din diferite motive, în cuprinsul manuscriselor Scripturii (Ehrman se refera numai la Noul Testament). Nu avem aşadar "cuvântul" lui Dumnezeu întocmai, exact aşa cum a fost "dictat" evangheliştilor. Scribii au modificat masiv textul şi vom vedea mai jos unde, cum şi de ce.

Faptul că textul de astăzi nu este întotdeauna textul originar ridică o problemă foarte interesantă, care i-a impărţit pe savanţii teologi în doua tabere extrem de nervoase. Bart D. Ehrman (care nu e nici un apostat, nici un nebun, şi nici un ateu) susţine că, atâta vreme cât nu putem reconstitui textul originar, atâta vreme cât avem convingerea că scribii au adăugat şi au şters cuvinte sau enunţuri întregi din evanghelii, nu mai putem vorbi de un text infailibil şi, mai mult, este greu de admis ideea că Scriptura ar fi un text inspirat (revelat).

Dacă Dumnezeu ar fi ţinut cu tot dinadinsul ca discursul său să se păstreze în literalitatea sa nealterată, el ar fi supravegheat, probabil, munca fiecărui scrib în parte şi ar fi oprit procesul continuu de corupere a textului (chiar dacă această corupere are, de cele mai multe ori, o motivaţie pioasă). Ideea aceasta a iscat, cum era şi de aşteptat, un imens scandal, transformându-l pe Bart D. Ehrman într-o adevărată vedetă mediatică.


Să dau şi un exemplu de corupţie voluntară a textului evanghelic. Orice creştin cunoaşte Pilda femeii adultere (episodul apare şi în filmul lui Mel Gibson). Pilda se găseşte în Ioan 7: 53 - 8: 12. Iisus Christos predică în Templu. Un grup de farisei îi aduc o femeie despre care pretind că a fost prinsă cu un "alt bărbat". În Lege, pedeapsa pentru adulter este moartea.

Când i se cere părerea, Iisus nu se grăbeşte să dea o soluţie juridică chestiunii. Trage de timp. Face nişte semne în colbul drumului. După care spune fariseilor: "Cine dintre voi este fără păcat să arunce cel dintâi cu piatra în ea". Toată lumea cunoaşte deznodământul întâmplării: nimeni nu cutează să ridice piatra şi femeia se poate întoarce nevătămată acasă.

Ei bine, această pildă celebră nu a facut parte din textul originar. Toţi savanţii textologi sînt de acord că este o interpolare, un adaos târziu. Stilul fragmentului se deosebeşte net de stilul evanghelistului Ioan. Vocabularul pildei e ciudat. Episodul nu se înscrie perfect în trama evangheliei. Ipoteza specialiştilor este că această pilda a circulat o vreme numai în tradiţia orală. Mai târziu, unul din copişti a adăugat-o textului redactat de Ioan. Trebuie să dăm crezare savanţilor.

O altă interpolare se referă la ultimele douăsprezece versete din Evanghelia după Marcu. În unele versiuni ale Noului Testament, aceste versete sînt puse, de altfel, între paranteze.

Din ce pricină au modificat scribii textul evanghelic (sau epistolele sfântului Pavel)? Motivele sînt, în principal, de ordin teologic. În primele secole creştine, disputele christologice i-au divizat pe creştini şi au produs polemici aprige. Pentru a atenua o opinie "eretică", scribii şi-au luat libertatea de a modifica însuşi textul Scripturii. Au clarificat unele propoziţii echivoce, care puteau fi interpretate într-un sens eretic. Au schimbat unii termeni. Pe alţii i-au eliminat de-a dreptul. Şi uneori, din considerente estetice, au adăugat câte o pildă de o mare, definitivă frumuseţe (precum Pilda femeii adultere).

P. S. În imagine, oferim un chip imaginat de pictorul spaniol Esteban Francés (1913-1976). Titlul picturii sale este Evocarea Primăverii. Esteban Francés se înscrie în curentul suprarealist.

Un comentariu:

Utopia spunea...

http://www.miroguide.com/items/2555025
gasiti aici Cursul complet sustinut de Bart D. Ehrman la Stanford (video)