miercuri, 18 noiembrie 2009

Relicvele filosofilor


Am mai scris despre relicve, când am vorbit despre sfântul Thoma d’Aquino. Evul Mediu le-a cultivat cu pasiune, speranţă şi, uneori, cu fanatism.

Astăzi aş dori să vorbesc însă nu despre sfânta barbă a lui Noe, nici despre sfântul Piron (saint Mors, păstrat la catedrala Saint Siffrein, din Carpentras), nici despre sfântul Buric ori despre sfântul Prepuţ al Mântuitorului, ci despre relicvele filosofilor...

Probabil că relicva cea mai cunoscută (în afară moaştelor lui Lenin) este craniul lui Descartes. În relicvariul gotic, descoperit de către urmaşii unui anume Vivant Denon (1747-1826), s-au găsit fragmente din oasele lui Abaelard şi Heloise şi un dinte (strict autentic!) al lui Voltaire. Nu avea nici o carie...

În Italia, în muzeul Storia della Scienza, se arată vizitatorilor pioşi, alături de instrumentele lui Galileo Galilei, indexul său mumificat.


P. S. Mahrama sfintei Veronica în viziunea lui Zurbaran (1598-1664)

Niciun comentariu: