joi, 26 noiembrie 2009

Bibliografia morţii: addenda et corrigenda


Între timp, cum am văzut, bibliografia morţii s-a completat cu încă două titluri. Socotim necesar, prin urmare, să o re-publicăm. Orice observaţie este binevenită.

Iată, aşadar, noua listă a cărţilor despre ars moriendi:

1. Cristian Ciocan, Moribundus sum: Heidegger şi problema morţii, Bucureşti: Humanitas, 2007, 407p.

2. Vladimir Jankélévitch, Tratat despre moarte, traducere de Ilie Gyurcsik şi Margareta Gyurcsik, Timişoara: Editura Amarcord, 2000. [„nu vedem nicidecum ce ar putea însemna o ‚metafizică’ a morţii”].

3. Paul-Ludwig Landsberg, Eseu despre experienţa morţii, Bucureşti: Humanitas, 1992. [„Putem să cunoaştem [moartea], pe de o parte, ca viitor imanent al propriei noastre vieţi, şi, pe de altă parte, ca moarte a celuilalt, la care asistăm sau de care luăm cunoştinţă în mod indirect”].

4. Emmanuel Lévinas, Moartea şi Timpul, traducere de Anca Măniuţiu, Cluj: Biblioteca Apostrof, 1996. [„Actul morţii, înţeles plecând de la limbaj şi de la observarea actului morţii celuilalt om, denumeşte o încetare a acestor mişcări şi reducerea cuiva la ceva decompozabil – o imobilizare”].

5. Adrienne von Speyr, Misterul morţii, traducere de Alexandru Şahighian, Bucureşti: Anastasia, 1996. [„Moartea creează o foarte stranie legătură cu aproapele. Prietenul priveşte leşul prietenului său şi vede ceea ce el însuşi va fi în curând: cineva care nu mai poate hotărî nimic asupra trupului asupra căruia alţii iau hotărâri”].

Aş menţiona, desigur, micul roman autobiografic al Simonei de Beauvoir, O moarte uşoară (Une mort très douce).

Şi aş mai aminti dintre lucrările istoricului francez Philippe Ariès măcar Essais sur l'histoire de la mort en Occident : Du Moyen Âge à nos jours, Seuil, 1976. Deşi principala lui lucrare L'Homme devant la mort, Seuil, 1977, s-a tradus deja în româneşte, la editura Meridiane. Au apărut două volume masive, în 1996, sub titlul Omul în faţa morţii.

În fine, nu e de neglijat nici volumul lui Michel Meslin, L'homme romain. Des origines au 1ier siècle de notre ère, Bruxelles: Éditions Complexe, 1985 [cum au privit moartea romanii]...

Bibliografia morţii rămâne (infinit) perfectibilă.

P. S. Propun să completăm bibliografia cu o "deşertăciune". Mă gândesc la Tânăr cu craniu de Frans Hals (1582-1666).

6 comentarii:

bazar spunea...

as adauga:
Adela Toplean - Pragul si neantul. Incercari de circumsciere a mortii, Polirom,Iasi, 2006,300p

Valeriu Gherghel spunea...

Multumesc pentru amabila completare...

stefanik spunea...

Din pacate nu am citit nici una din cartile amintite mai sus,sa inteleg ca se are in vedere o anumita perspectiva despre moarte si terminologia ei,o carte interesanta care sa ne intinda orizontul de cunaostere asupra acestui subiect ar putea fi si "Amintiri din casa mortilor" al lui Dostoievski,cred ca moartea ar putea fi si o izbavire,o portita de scapare spre o gradina a Edenului......

Valeriu Gherghel spunea...

Criteriul de alcatuire al "bibliografiei mortii" a fost accesibilitatea cartilor si valoarea lor. Asadar, nu o perspectiva particulara asupra mortii... Am ales, de asemenea, in principal carti scrise de filosofi. Daca criteriul ar fi fost mai larg, am fi putut adauga si "Moarte la Venetia" de Thomas Mann...

Iulian spunea...

Putem adauga si:

Kellehear, Allan - A social history of dying (Cambridge University Press)
link: http://www.scribd.com/doc/19148673/Social-History-of-Dying

Consideratii despre moarte pot fi gasite si in:

Hadot, Pierre - Philosophy as a way of life (traducere in engleza)
link: http://www.scribd.com/doc/16493226/Philosophy-as-a-Way-of-Life

Valeriu Gherghel spunea...

Bibliografia mortii e, har Domnului, infinita. Noi am mentionat doar cartile traduse in romaneste. Dar, desigur, pot fi amintite si unele titluri semnificative din literatura inca netradusa.

Multumim, Iulian, pentru observatie.